Portalul Informațional al Județului Dolj
Catalogul conține  359608  titluri și  898912 exemplare
Biblioteca Digitală
Domenii de interes  
01. Craiova/Dolj - istorie, identitate, cultură
Craiova este un oraș cu o istorie pe cât de bogată și interesantă, pe atât de complicată. Situată în centrul regiunii istorice Oltenia, așezarea Craiovei a apărut pentru prima oară în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Laiotă Basarab, sub numele de Pelendava. Geografia locului, dar mai ales oamenii cu faptele lor de cultură și civilizație, cu experiența seculară a trecerii peste vicisitudinile timpurilor au făcut din Cetatea Băniei, Craiova, o citadelă a verticalității trăirii într-o mare de creație și trăire românească.
02. Colecția fondatoare „Alexandru și Aristia Aman”
Alexandru Aman (magistrat, n. 2 octombrie 1820-m. 1885), fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman şi soţia sa, Aristia Aman (n. Grigorie Lăceanu, 1833-1904), lasă, prin testamente, întreaga lor avere (case, mobilier, tablouri, cărţi şi obiecte de artă) Primăriei Craiova, pentru înfiinţarea unui aşezământ public de cultură: Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu şi o galerie de tablouri. Biblioteca a început să funcţioneze cu un număr mic de volume donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă şi latină, moştenite de familie, achiziţionate de Alexandru Aman în perioada studiilor la Paris, cumpărate din ţară sau primite în timpul vieţii sale.
03. Colecția „Nicolae P. Romanescu”
Om politic, n. 18 febr. 1854 (1853), Craiova (Cloşani, Mehedinţi) - m. 31 aug. 1931, Craiova. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale oraşului şi a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX. Documentele vremii, studiate de istorici, ne arătă că primarul Nicolae Romanescu a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră, care au pus Craiova pe harta lumii occidentale. Om de cultură, a donat Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman”, cu un an înaintea morţii, impresionanta sa bibliotecă. A fost un adevărat bibliofil şi a colecţionat cărţi valoroase din secolele XVI-XVIII, de la editori vestiţi (Elzevir, Aldus Manutius, Estienne, Didot); cărţi româneşti vechi; 2 ediţii de lux, în tiraj limitat, bibliofile; cu însemnări; cu ex-librisurile româneşti şi străine.
04. Colecția „Elefterie și Elena Cornetti”
Elefterie (om politic, n. 1831, Craiova - m. 13 sept. 1910, Viena) și Elena (n. Elena Zissi, Vâlsănești din județul Romanați, actual Olari, Pârșcoveni - d. 1907), prin testamentul din iulie 1905, şi-au lăsat întreaga avere oraşului Craiova cu obligaţia de a înfiinţa o şcoală de muzică vocală şi instrumentală care să poarte numele Fundaţiunea „Elefterie şi Elena Cornetti”.
05. Colecția „Caton Theodorian”
Scriitor, n. 14 mai 1871, Craiova - m. 8 ian. 1939, Bucureşti. Legat sufleteşte de Craiova a revenit de multe ori în oraşul său natal, dorind să lase prin Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman” o amintire a vieţii lui literare şi a preocupărilor de bibliofilie. Cărţile cu autografe şi dedicații ale unor autori pe care i-a cunoscut, precum și însemnările manuscrise păstrate de Caton în biblioteca personală și donate apoi Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” au avut o mare importanţă în completarea colecţiilor bibliofile ale bibliotecii.
06. Colecția „Elena Farago” (în lucru)
Poetă, n. 29 martie 1878, Bârlad – m. 4 ianuarie 1954, Craiova. Reprezentantă strălucită a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene, a fost numită directoare a Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” în septembrie 1921. Poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lăcaş de cultură, având contribuţii deosebite în ceea ce priveşte regulamentul de organizare şi funcţionare al bibliotecii, fişarea cărţilor şi ţinerea unei evidenţe corecte de aranjare a publicaţiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecţiilor prin achiziţii şi donaţii.
07. Personalități marcante
Personalitatea, persoană cu aptitudini și cu însușiri deosebite, cu autoritate și prestigiu aduce o contribuție valoroasă în diverse domenii. Creăm împreună un spațiu virtual, în care să conturăm profilul marilor personalități ce au construit identitatea culturală, științifică, națională, punându-și efortul și priceperea în slujba lumii întregi.
08. Carte veche românească
Cultura românească a adoptat tiparul înaintea altor culturi vecine europene, astfel încât, la jumătatea secolului al XV-lea pe teritoriul ţării noastre se tipărea deja prima carte. S-a scris greceşte, s-a scris în limba latină, s-a scris în slavonă, până când limba română s-a format şi s-a desăvârşit, găsindu-şi forma cea mai potrivită de scriere. Cărţile româneşti vechi constituie baza de studiu pentru istoria limbii şi culturii române.
09. Carte veche străină
Vechimea și locul de naștere al cărții nu pot fi stabilite decât aproximativ. Fără îndoială, ea a apărut în același timp în mai multe țări, ca produs al unei culturi suficient de avansate pentru a căuta și afla o cale de transmitere a tezaurului de cunoștințe generațiilor următoare.
10. Ediții bibliofile românești
Cartea bibliofilă, spre deosebire de cea obişnuită, nu este doar obiect de studiu şi lectură, ci este şi creaţie. O carte bibliofilă reuneşte creaţia autorului, editorului, graficianului, tipografului, legătorului. Este, de fapt, o variantă a unei lucrări tipărite, destinată mai ales colecționarilor, nu numai pentru conținut, dar și pentru condițiile grafice deosebite.
11. Ediții bibliofile străine
Cartea bibliofilă, spre deosebire de cea obişnuită, nu este doar obiect de studiu şi lectură, ci este şi creaţie. O carte bibliofilă reuneşte creaţia autorului, editorului, graficianului, tipografului, legătorului. Este, de fapt, o variantă a unei lucrări tipărite, destinată mai ales colecționarilor, nu numai pentru conținut, dar și pentru condițiile grafice deosebite.
12. Publicații periodice oltenești
Publicațiile periodice sunt o inepuizabilă mină, un tezaur de informații și documente. Ele realizează funcţii importante de difuzare a informaţiilor, de recunoaştere a creaţiei ştiinţifice a autorilor prin scris, imagine și sunet. Apar mult mai repede decât cărţile și constituie o oportunitate ştiinţifică, solidă pentru cercetare. Bazele publicațiilor periodice au fost puse odată cu apariția tiparului. Fără îndoială, o educație bună, sănătoasă și vie a poporului nostru nu se poate obține decât prin trezirea conștiinței românești, prin întoarcerea la izvoarele trecutului. Ținutul Olteniei, cu tot ce a putut să îngrămădească în el (istorie, tradiții, cultură) a devenit peste timp un reper în publicistica națională.
13. Ex-libris în colecțiile bibliotecii
Înnobilată prin conținutul și personalitatea autorului ei, cartea își caută o nouă identitate printr-o artă a imaginii, numită cu un termen medieval EX LIBRIS. Ex-libris (în latină: [Carte] între cărți) este un însemn de apartenență a unei cărți la o anumită bibliotecă, particulară sau publică. Formularea „ex-libris“ urmată de numele proprietarului are înțelesul „(această carte face parte) dintre cărțile (lui …). Ramură a artelor plastice, grafică mică, ex-libris-ul și-a depășit caracterul său strict utilitar, făcându-și intrarea meritată nu numai în biblioteci, ci și în marile colecții de artă.
14. Fotografii / Cărți poștale / Timbre (în lucru)
15. Bibliografie școlară selectivă: clasele I - VIII
16. Bibliografie școlară selectivă: clasele IX - XII
Colecții digitale
Exportă
Salvaţi această căutare
Salvează Lista Personală
Filiala de unde se ridică
Recomandă și rezervează
Vă rugăm să schimbaţi parola